Sursă: Mesagerulneamt.ro
Calitatea vieții școlare este strâns legată de calitatea conducerii sale și influențează direct calitatea vieții în comunitatea din jurul școlii. Deși profesorii construiesc zilnic experiențe de învățare pentru elevi, directorul este cel care creează cadrul instituțional în care aceste experiențe devin posibile.
Citește și: La Piatra-Neamț a început turnarea betonului la noua piață din Mărăței
Funcția de director de școală a depășit de mult rolul tradițional de administrator al unei instituții, transformându-se într-o profesie complexă, aflată la intersecția dintre leadership educațional, management public, guvernanță și dezvoltare comunitară.
Ce provocări întâmpină directorii de școală?
Reprezentanții statului român erau conștienți că funcția de director ar trebui să devină o „profesie”, însă nu au permis ca acest lucru să devină realitate, mutilând un program cu finanțare europeană, inițiat în 2007. Această situație ridică întrebări cu privire la raportările pentru acea finanțare, având în vedere că nici funcția de director, nici cea de inspector nu au fost profesionalizate.
- Directorul gestionează resurse umane
- Coordonează implementarea curriculumului
- Răspunde de calitatea educației
- Administrează bugete
- Dezvoltă parteneriate instituționale
- Reprezintă școala în relația cu autoritățile și comunitatea locală
Impactul digitalizării și formărilor profesionale
În prezent, directorii trebuie să răspundă provocărilor generate de digitalizare, incluziune, schimbările curriculare și cerințele tot mai ridicate privind performanța instituțională. Practica a fost cel mai mare învățător, dar formările prin care au trecut directorii „postpandemic” au avut un impact variabil.
Unii au reușit să se dezvolte profesional conform aspirațiilor proprii, în timp ce alții au privit aceste formări ca pe niște „obligații de serviciu”, rezultând într-un impact redus asupra dezvoltării lor profesionale.