În Duminica a șasea după Paște, Evanghelia despre vindecarea orbului din naștere relevă modul în care suferința poate deschide ochii sufletului și poate conduce la o credință profundă.
Textul din Ioan 9, 1-38 explorează nu doar o minune medicală, ci o schimbare radicală a existenței unui om marginalizat, care devine martor al lui Hristos și exemplu de curaj spiritual.
Orbul, înainte de vindecare, era considerat un condamnat al sorții, redus la statutul de cerșetor, însă după minune, el devine un mărturisitor al credinței și un simbol al luminii spirituale.
În timp ce fariseii, deși văd trupește, rămân în orbire spirituală, omul vindecat primește nu doar vederea, ci și înțelepciunea și credința în Dumnezeu.
Întrebarea ucenicilor despre cauza orbirei, dacă păcatul sau părinții sunt vinovați, reflectă o mentalitate comună, încă prezentă și în zilele noastre: dacă cineva suferă, trebuie să fi greșit.
Citește articolul complet pe Neamț Expres
Deschide articolul →