Sursă: Ziarpiatraneamt.ro
În România, orice persoană are dreptul să se adreseze unei instituții publice, să formuleze o reclamație, să depună o plângere penală sau să cheme pe cineva în judecată. Totuși, acest drept nu reprezintă o autorizație de a inventa fapte sau de a acuza oameni despre care știe că sunt nevinovați.
Citește și: Laurențiu Dan Leoreanu transmite urări de Sfintei Cuvioase Parascheva
Dreptul de petiționare și accesul la justiție sunt garantate, dar trebuie exercitate cu bună-credință. Atunci când aceste drepturi sunt transformate într-o armă împotriva altor persoane, pot apărea răspunderea civilă, amenzile judiciare și, în cazul plângerilor penale mincinoase, chiar condamnarea la închisoare.
Ce riscă reclamagii de serviciu?
Persoanele atacate prin reclamații repetate se mulțumesc adesea să demonstreze că acuzațiile sunt neadevărate, fără a porni un proces separat împotriva reclamantului. Astfel, numeroși „denunțători de serviciu” scapă fără consecințe. Totuși, legea română prevede forme de răspundere în funcție de natura sesizării și de gravitatea acuzațiilor.
- Articolul 15 din Codul civil interzice exercitarea drepturilor în scopul de a vătăma alte persoane.
- Articolul 1.353 stipulează că prejudiciul cauzat prin exercitarea abuzivă a unui drept trebuie reparat.
- Articolul 1.357 reglementează obligația de a repara prejudiciul cauzat printr-o faptă ilicită.
Consecințele plângerilor mincinoase
Cel care formulează reclamații nu pentru apărarea unui interes legitim, ci pentru a șicana sau compromite o altă persoană poate fi obligat să plătească daune materiale, morale și cheltuieli de judecată. De asemenea, articolul 12 din Codul de procedură civilă prevede că drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință.
În plus, articolul 187 permite aplicarea unei amenzi judiciare de la 100 la 1.000 de lei pentru introducerea cu rea-credință a unor cereri. Într-un proces penal, exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale poate fi sancționată cu amendă judiciară de la 500 la 5.000 de lei. Inducerea în eroare a organelor judiciare se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă penală.