Nașterea Maicii Domnului, prăznuită pe 8 septembrie, reprezintă începutul anului bisericesc și o zi de sărbătoare în Moldova, cunoscută și sub numele de Sântămăria Mică sau Precista.
Potrivit tradiției, această zi marchează încheierea sezonului cald și este considerată o zi de bucurie, de celebrare a recoltei și a onomasticii fetelor și femeilor cu numele Sfântului Fecioarei Maria. În popor, se spune că „A trecut Sântămăria, să lepădăm pălăria”, indicând schimbarea vremii și începutul toamnei.
Citește și: AUR refuză să voteze guvernul Luca Niculescu și continuă demersul de suspendare a președintelui
În cadrul sărbătorii, femeile care nu pot avea copii se roagă în biserică pentru dezlegare, adresându-se Sfintei Fecioare Maria și Sfinților Ioachim și Ana. Creștinii participă la slujbe și fac milostenii pentru sănătate și mântuire. În trecut, această zi era asociată și cu plecarea păsărilor migratoare spre țările calde, marcând începutul sezonului târgurilor și iarmaroacelor.
Tradiții și obiceiuri de Sântămărie în Moldova
Una dintre tradițiile vechi era plantarea unui pom de cununie, numit și „mărul de cununie”, de către tinerii căsătoriți după un an de la nuntă, pentru a avea un simbol al legăturii și al vieții de familie. De asemenea, în unele sate, se păstra obiceiul de a planta un pom pentru a avea un „pom pe care să-l lase” celor dragi în lumea de dincolo.
Tradițiile pierdute sau mai puțin practicate includ și obiceiul de a folosi „pomul lui Adam” din Paradis, ca simbol al vieții și al speranței. În trecut, această zi era și momentul în care se începeau sezonul târgurilor și iarmaroacelor, aducând comunitățile împreună pentru schimb de produse și socializare.
Nașterea Maicii Domnului rămâne o zi de mare însemnătate în cultura populară și religioasă, fiind marcată prin obiceiuri, rugăciuni și tradiții vechi, păstrate de-a lungul generațiilor în Moldova.
Conform Mesagerulneamt.ro