Sursă: Mesagerulneamt.ro
Pe 17 august 2026, Mănăstirea Văratec a fost locul unor momente solemne dedicate sfintele cuvioase Nazaria, Olimpiada și Safta Brâncoveanu. Aceste manifestări au marcat o tradiție religioasă importantă în calendarul ortodox.
Citește și: Luca Niculescu va depune programul de guvernare și lista Cabinetului joi
În această zi, este pomenit și Sfântul Gheorghe Pelerinul, cunoscut și sub numele de Moș Lazăr, care a trăit 26 de ani în Turnul lui Ștefan de la Piatra Neamț. La Mănăstirea Văratec, s-au încheiat amplele manifestări religioase care au început cu patru zile în urmă, culminând cu praznicul de Adormirea Maicii Domnului pe 15 august.
Cine au fost cuvioasele Nazaria, Olimpiada și Safta Brâncoveanu?
Cuvioasa Olimpiada este recunoscută ca fiind întemeietoarea Mănăstirii Văratec, având un rol esențial în înființarea așezământului monahal între 1781 și 1788, cu sprijinul Sfântului Paisie de la Neamț și al Sfântului Iosif, în timpul mitropolitului Veniamin Costache al Moldovei.
- Olimpiada a întemeiat Mănăstirea Văratec între 1781 și 1788.
- Schimonahia Nazaria a fost stareță la Văratec începând cu 1788.
- Safta Brâncoveanu a fost cunoscută pentru donațiile sale către mănăstire și acte filantropice.
Importanța istorică și culturală a mănăstirii
La intrarea în incinta mănăstirii, vizitatorii sunt întâmpinați de o statuie a Saftei Brâncoveanu, realizată de sculptorul Ion Jalea în 1935. Aceasta o ilustrează pe Safta stând pe un tron flancat de lei, simbolizând puterea și noblețea. Safta Brâncoveanu, născută în 1776, a fost căsătorită cu banul Grigore Brâncoveanu, iar împreună au ctitorit Spitalul Brâncovenesc din București.
În martie 1824, Safta a fost înfiată de Zoe Mavrocordat, iar în 1832, după moartea soțului său, a ales să nu se mai căsătorească. Mama sa, maica Elisabeta Balș, era deja la Mănăstirea Văratec, unde a și stins din viață.