Sursă: Mesagerulneamt.ro
Pe 1 iulie 1960, barajul de la Bicaz a înregistrat un moment semnificativ în istoria sa, când porțile colosului de beton s-au închis, formând cel mai mare lac de acumulare de pe râurile interioare ale României. Această realizare a fost rezultatul eforturilor inginerilor și specialiștilor care au contribuit la edificarea acestui monument al ingineriei hidroenergetice.
Citește și: Luca Niculescu va depune programul de guvernare și lista Cabinetului joi
Construcția barajului a fost considerată o adevărată „școală” pentru elita hidroenergeticienilor din România, care ulterior au ridicat alte construcții monumentale pe diverse râuri din țară. După închiderea porților, a urmat o perioadă de trei luni de așteptare pentru ca nivelul apei să ajungă la nivelul optim, iar producția de energie electrică a început pe 1 octombrie 1960.
Ce a însemnat barajul de la Bicaz pentru România?
Dimitrie Leonida, proiectantul barajului, a descris realizarea sa ca fiind un vis împlinit, menționând că a început să lucreze la acest proiect încă din 1908. La festivitatea de inaugurare a Hidrocentralei Stejaru, el a subliniat dificultățile întâmpinate în realizarea acestui proiect, dar și importanța sa pentru dezvoltarea hidroenergeticii în România.
- Barajul are o înălțime de 127 metri.
- Fundația sa are o lățime de 40 metri și este turnată în stâncă.
- Suprafața lacului de acumulare este de 3.300 hectare.
- Volumul acumulării este de 1.230.000 metri cubi.
- Lungimea lacului este de 35 kilometri, iar lățimea maximă de 2 kilometri.
Impactul barajului asupra mediului și infrastructurii
Barajul de la Bicaz este construit dintr-un beton special, care se impermeabilizează la contactul cu apa, asigurând astfel durabilitatea sa. Specialiștii susțin că structura este capabilă să reziste chiar și la seisme de peste 8 grade pe scara Richter, ceea ce este considerat imposibil în România. Deși pot apărea fisuri sau mici scurgeri, barajul rămâne o realizare impresionantă în domeniul ingineriei civile.
În concluzie, barajul de la Bicaz nu este doar o construcție de mare amploare, ci și un simbol al ingeniozității românești în domeniul hidroenergeticii, având un impact semnificativ asupra economiei și infrastructurii din România.