Sărbătoarea „Rusaliilor” s-a suprapus peste praznicul creștin postpascal al „Cincizecimii”. În tradiția creștină, este cunoscută ca „Duminica Mare”, a „Rusaliilor” sau a „Pogorârii Sfântului Duh”.

Sâmbăta dinaintea Rusaliilor, cunoscută ca Moșii de vară, este o zi dedicată pomenirii sufletelor celor decedați. În această zi, se oferă de pomană orez cu lapte în vase de lut, cireșe, pâine și se aprind lumânări pentru cei plecați.

Ce reprezintă Rusaliile?

„Rusaliile” este o sărbătoare cu origini precreștine, legată de vechi ritualuri de pomenire a se sting din viațăților și de abundența vegetală a verii. În Vechiul Testament, Rusaliile erau o sărbătoare agricolă a evreilor, cunoscută și sub numele de „Sărbătoarea săptămânilor”. Această zi comemorează coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.

• Moșii de vară se sărbătoresc în sâmbăta dinaintea Rusaliilor.
• Se oferă de pomană vase de lut, flori și lumânări.
• Tradițiile variază în funcție de regiune, fiecare având obiceiuri specifice.

Obiceiuri și tradiții populare

În tradiția populară, Rusaliile și Călușul sunt strâns legate. Etnologii consideră că celebrarea Călușului este o formă de cult totemic cabalin, iar „Călușarii” luptă împotriva zânelor rele ale „Rusaliilor”. Denumirea jocului variază: în Oltenia se numește „Căluș”, în Transilvania „Călușer”, iar în Moldova și Banat „Călucean” și „Călușan”. Beneficiile dansului Călușului includ fertilitatea, alungarea duhurilor rele și vindecarea bolnavilor.

Ziua Sfântului Bartolomeu, sau Vârtolomeu, aduce cu sine obiceiuri de altădată. Aceasta era o zi în care țăranii erau atenționați că vara este în toi. Bătrânii spuneau că Cerul se întoarce spre sud, iar natura repetă această mișcare, stârnind vârtejuri de vânt și ploi malefice.

În concluzie, tradițiile și obiceiurile de Rusalii reflectă un amestec de credințe și practici care au evoluat de-a lungul timpului, păstrând vie legătura comunităților cu strămoșii și natura.