Autoritățile din Neamț au descoperit un mecanism fraudulos prin care aceleași persoane erau angajate repetat pentru a obține ilegal subvenții din fonduri publice, în valoare de peste 1,3 miliarde de lei, în perioada 2024–2025.
Analiza realizată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a relevat că peste 25.385 de angajatori au beneficiat de subvenții pentru peste 60.341 de șomeri, în domenii precum construcții, comerț, restaurante și transporturi. În 2024, statul a plătit aproximativ 739 milioane de lei, iar în 2025, încă 574 milioane de lei.
Citește și: Expoziția de pictură „Proiecții cromatice” a Luminiței Mamina, la Biblioteca Județeană Neamț
Autoritățile au transmis o plângere către Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Investigare a Criminalității Economice, pentru clarificarea mecanismului de fraudare. În urma verificărilor, au fost identificate 1.017 nereguli și stabilite 506 debite pentru restituirea sumelor, în valoare totală de 3,8 milioane de lei.
Ce înseamnă angajările repetate pentru fondurile publice?
Autoritățile au descoperit că un angajat era înregistrat de o firmă, care solicita subvenția de la ANOFM și primea lunar 2.250 de lei, timp de 12 luni, adică în total 27.000 de lei. La finalul perioadei, persoana își dădea demisia, iar apoi era angajată din nou de o altă firmă, cu legături între acționari, pentru a repeta procesul și a obține în mod ilegal fonduri publice.
- Persoana era angajată de mai multe ori, în cicluri repetate
- Fiecare angajare aducea firmei subvenții de 27.000 de lei
- Se foloseau legături între acționari pentru a evita verificările
- Autoritățile au intervenit legislativ pentru a bloca această schemă
Ce măsuri au fost luate pentru stoparea fraudei?
Premierul Ilie Bolojan a explicat public mecanismul și a anunțat măsuri legislative pentru prevenirea acestor scheme. Prin Ordonanța de Urgență nr. 11/2026, s-a stabilit că persoanele care demisionează în perioada de subvenționare nu mai pot beneficia de o nouă subvenție timp de 24 de luni, pentru a evita reluarea ciclului fraudulos.
Autoritățile continuă verificările și monitorizează domenii precum construcții, comerț, transport și protecție, pentru a preveni alte scheme similare. Reacțiile oficiale indică o intenție fermă de a combate corupția și de a proteja fondurile publice.
Impactul acestor descoperiri subliniază necesitatea unor controale mai stricte și a unor sancțiuni mai dure pentru cei implicați în astfel de scheme, pentru a asigura transparența și legalitatea utilizării fondurilor publice în România.