România se confruntă cu un deficit semnificativ în capacitatea de stocare a energiei, fiind în urmă față de alte state europene, iar investițiile în această direcție devin esențiale pentru stabilitatea sistemului energetic.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță avertizează asupra riscului unei dezvoltări haotice a capacității de stocare, în special prin investiții în baterii, fără un plan coerent și diversificat. România are nevoie de un sistem de stocare cu un mix de tehnologii, care să contribuie la echilibrarea pieței și la scăderea prețurilor energiei.
Citește și: Retragere parțială a medicamentului pentru colesterol din cauza problemelor de dizolvare
În prezent, sistemul energetic românesc se bazează pe producție intermitentă, dar cu o capacitate limitată de control. Fără sisteme de stocare adecvate, țara riscă să producă energie ieftină când nu are nevoie și să importe energie scumpă în perioadele de consum ridicat, a explicat președintele Asociației Energie Inteligentă.
De ce este nevoie de un mix de tehnologii pentru stocarea energiei în România?
Mixul de tehnologii recomandat include centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj, cunoscute și sub denumirea de soluția .CH.E.A.P.. Această tehnologie are avantajul unei durate de viață de până la 100 de ani și o capacitate mare de stocare, fiind ideală pentru echilibrarea la scară națională.
- România dispune de un potențial hidroenergetic ridicat, dar nu are încă proiecte de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj
- Tehnologia .CH.E.A.P. reprezintă peste 95% din capacitatea mondială de stocare a energiei
- Primii 300 MW instalați prin această soluție ar putea fi realizați în județul Neamț
- Proiectul hidrocentralei de la Bicaz, dezvoltat de compania privată Hydro Blue, a obținut recent acordul de mediu
- Hidroelectrica și-a exprimat interesul pentru o asociere în operarea centralei
Ce urmează pentru infrastructura de stocare a energiei în România?
Potrivit estimărilor ANRE, la finalul anului 2026, România va avea instalată o capacitate de 2.000 MW în baterii, iar planul național pentru următorii ani prevede o creștere semnificativă a acestei tehnologii, cu 1.200 MW până în 2030, dintre care 800 MW prin tehnologia CHEAP.
Reprezentanții autorităților și ai companiilor private subliniază importanța acestor investiții pentru stabilitatea sistemului energetic și pentru reducerea costurilor, în contextul tranziției către energie regenerabilă.
Astfel, dezvoltarea infrastructurii de stocare devine o prioritate strategică pentru România, iar județul Neamț poate juca un rol central în acest proces, prin proiecte precum hidrocentrala de la Bicaz.