Sursă: Monitorulneamt.ro
Autoritățile europene au identificat suspiciuni legate de două produse românești în raportul din luna iulie 2026, după verificări efectuate de Germania. În primul caz, un amestec de carne tocată conținea fibre de mazăre, iar în al doilea, biscuiții aveau un conținut de vitamina B1 mai mic decât cel indicat pe etichetă.
Citește și: Retragere parțială a medicamentului pentru colesterol din cauza problemelor de dizolvare
Raportul european nu menționează mărcile sau producătorii implicați, nici magazinele de unde au fost achiziționate aceste produse. În cazul cărnii tocate, analizele au relevat prezența fibrelor vegetale de mazăre, deși nu se precizează dacă acestea erau trecute pe etichetă sau dacă au fost folosite în scopuri tehnologice. În al doilea caz, biscuiții verificați aveau o concentrație de vitamina B1 de aproximativ 45% față de cea declarată, fiind astfel sub nivelul specificat pe ambalaj.
Ce semnalează prezența fibrelor de mazăre în carne tocată românească?
Primul caz vizează un amestec de carne de porc și vită, cu România indicată ca țară de origine. Analizele au arătat însă prezența fibrelor de mazăre, ceea ce a dus la includerea situației în categoria adulterării prin substituirea ingredientelor. Autoritățile germane au raportat cazul în sistemul european de cooperare pentru fraudă alimentară, însă nu au specificat dacă fibrelor vegetale erau menționate pe etichetă sau dacă au fost adăugate în scop tehnic.
- Prezența fibrelor vegetale în carne tocată
- Origine indicată în România
- Verificări în sistemul european de fraudă alimentară
De ce conținutul de vitamina B1 în biscuiți a generat suspiciuni?
În cazul biscuiților, analiza a evidențiat o concentrație de vitamina B1 de 0,377 mg/100 g, în timp ce pe etichetă era indicată o valoare de 0,84 mg/100 g. Diferența de peste 50% a ridicat suspiciuni privind corectitudinea informațiilor declarate. Autoritățile germane au transmis notificarea în sistemul european, însă nu au fost făcute publice mărcile sau producătorii implicați.
Aceste cazuri nu confirmă încă existența unei fraude, ci indică posibile practici înșelătoare. Autoritățile europene vor continua investigațiile pentru a stabilit dacă aceste neconformități au fost intenționate sau rezultatul unor erori de etichetare.
Ambele situații evidențiază necesitatea verificărilor riguroase în lanțul de producție și comercializare, precum și importanța transparenței în etichetare pentru consumatori.